Inteligenţa socială înseamnă să fii capabil să rezonezi cu ceilalţi, să ştii ce gândesc şi să foloseşti aceste informaţii pentru a comunica cu ei într-un mod cât mai eficace.
Vrem să ne redescoperim forţa cuvântului, a gesturilor, să ne dezvoltăm capacitatea de a-i inspira, de a-i mobiliza pe cei din echipa cu care lucrăm? Vrem să schimbăm ceva în organizaţia noastră?
Inteligenţa Emoţională se referă la modul în care funcţionăm: dacă suntem conştienţi de trăirile noastre, de ceea ce ne pasionează şi ce nu, de ceea ce ne face să fim mai eficienţi şi de ceea ce ne încurcă, dar şi de modul în care comunicăm cu cei din jurul nostru.
S-a întâmplat să vă aflaţi în faţa unui public şi să constataţi că v-aţi pierdut cuvintele? Că vă trece o transpiraţie rece şi nu puteţi lega mai mult de două propoziţii? Sunt emoţii care invadează şi care pot bloca nu numai comunicarea, ci şi alte tipuri de comportamente.
Orice organizaţie este o structură vie, funcţională, care îşi dezvoltă reguli, norme şi valori comune, îşi constituie structuri de comunicare formală, dar şi non-formală. Odată devenită funcţională, organizaţia are capacitatea de a se autoregla, regenera sau transforma.
Un bun manager ştie să vorbească „pe limba organizaţiei”. Cum comunică organizaţia, de ce, uneori, organizaţia se opune la schimbare, cum construim şi, mai ales, cum menţinem instrumentele de comunicare internă – toate acestea sunt doar câteva subiecte abordate în acest curs.
Ne place sau nu, mass-media este parte integrantă din peisajul normal al unei societăţi, iar cei din jurul nostru se informează, în primul rând din media, despre ce fac şi ce nu fac persoanele publice, instituţiile sau organizaţiile.
Un bun lider ştie că, în condiţii normale, fiecare contact cu opinia publică prin intermediul presei poate fi o oportunitate de a transmite mesaje despre organizaţie, despre conducerea acesteia, despre oamenii care le alcătuiesc.
Comisia Europeană a adoptat, în 2014, o propunere legislativă care obligă companiile mari, cu peste 500 de angajaţi (indiferent dacă sunt sau nu listate la bursă), să publice anual informaţii referitoare la impactul social, de mediu şi asupra drepturilor angajaţilor. Comisia estimează că primele rapoarte vor deveni obligatorii din 2017.
În rapoarte vor fi incluse informaţii referitoare la politici, riscuri şi rezultate privind aspecte legate de impactul social si de mediu, modul în care sunt respectate drepturile angajaţilor şi diversitatea la locul de muncă sau politici privind combaterea corupţiei.
Z
Dialogul între partenerii sociali – sindicate şi patronat, între aceştia şi factorii guvernamentali reprezintă o realitate a lumii contemporane, o necesitate care nu mai poate fi contestată.
S-a dovedit în repetate rânduri că dialogul social rămâne modalitatea cea mai convenabilă de armonizare a intereselor salariaţilor cu cele patronale, de rezolvare a unor situaţii conflictuale, de la nivel de unitate economică până la cel naţional şi european.
Cursul va aborda subiecte precum: rolul dialogului social, instituţii tripartite şi bipartite la nivel naţional, alte tipuri de consultări între angajaţi şi angajatori în Europa, legislaţie europeană.
Zvonul ar putea fi considerat cel mai vechi mijloc de comunicare în masă. Înainte chiar de apariţia scrisului, zvonurile circulau “din gură în gură”, reprezentând unul din puţinele canale de comunicare ale societăţii.
Ele aduceau veştile, construiau sau dărâmau reputaţii, deschideau conflicte, explicau fenomene la care indivizii nu a aveau acces decât parţial, dar care se dovedeau semnificative pentru ei şi/sau comunitatea din care făceau parte.
Cum circulă un zvon, de ce are atâta forţă, de ce ne încredem (sau nu…) în zvonuri şi, mai ales, dacă şi cum poate fi contracarat?